#Girlboss – Sophia Amoruso | Recenzie

“There are secret opportunities hidden inside every failure…but start looking now – they are everywhere!”

girlboss_sophia_amoruso_recenzie1

Cine este Sophia Amoruso?

Voi începe această recenzie prin a vă spune că ea este fondatoarea și director executiv al companiei NastyGal.com. În mai puțin de 8 ani Sophia Amoruso a reușit să construiască această corporație ce valorează peste 100 de milioane de dolari și are peste 350 de angajați. Totul a pornit prin deschiderea unui magazin online de haine vintage pe eBay. Asta, după ce a renunșat la școală și a vândut pantofi prea scumpi pentru aș putea permite să-i cumpere. Întrebarea imediată care mi-a venit în minte după cunoașterea acestui fapt a fost: CUM? Care este rețeta succesului?

Citește în continuare „#Girlboss – Sophia Amoruso | Recenzie”

Miss Peregrine #1 – Ransom Riggs / Recenzie

Miss Peregrine

Miss Peregrine este o carte pe care am început-o acum mai bine de jumătate de an, dar pe care am abandonat-o. Povestea începe într-un mod destul de puțin captivant sau macabru, Jacob fiind pus încă din primele pagini să asiste la moartea bunicului său mult iubit și aparent senil. Cam pe aici m-am oprit și eu cu cititul, deoarece actiunea mi s-a părut prea monotonă, neputând înțelege deloc cursul pe care autorul dorea să îl dea poveștii.

Interesul pentru această carte mi-a fost resuscitat prin prisma vizionării filmului Miss Peregrine’s Home for Peculiar Children, regizat de către Tim Burton. Imediat după ce acesta s-a terminat mi-aș fi dorit să am posibilitatea de a mă uita la partea a doua, dar mi-am dat seama că singura șansă pentru a afla continuarea poveștii ar fi citirea cărților. Prin urmare, m-am reapucat cu răbdare de primul volum al seriei. Inițial citisem cam vreo 50 de pagini, iar până acolo filmul urmase destul de îndeaproape povestea conturată de către Riggs. Citește în continuare „Miss Peregrine #1 – Ransom Riggs / Recenzie”

Întreabă-mă orice, de Mihaela Rădulescu | Recenzie

12666238_1718450201732042_1095774118_nÎnainte de a începe recenzia propriu-zisă, vreau să vă spun că am primit această carte prin intermediul unui schimb realizat prin platforma BookSharing.ro.

Probabil nu multă lume o apreciază pe Mihaela Rădulescu, dar trebuie să recunoaștem că ce-i al ei, e al ei, și nu degeaba este un jurnalist și om de televiziune atât de bun. Povestioarele din carte, 17 la număr, deși sunt scurte, reușesc să transmită fix ceea ce trebuie.

Am ales această carte fără a ști exact ceea ce reprezintă, crezând ca va fi genul ăla de autobiografie, în care scriitorul vorbește despre viața sa, dezbătând convingerile sale și povestind cum a trecut prin anumite peripeții. M-am înșelat, deoarece în carte am descoperit o serie de întrebări adresate, suprinzător, chiar mie. De la întrebări de bun simț, discrete, cu care m-am mai întâlnit de-a lungul vieții, până la întrebări menite să te facă să roșești atunci când îți formulezi răspunsul în minte. Vreți să vă dau un exemplu? Ei bine uitati!

”Ai făcut vreodată sex într-un loc public sau în orice alt loc inedit?”

După ce dai cu ochii peste o astfel de întrebari, parcă simți cum îți urcă sângele ușor în vârful urechilor. Recunoașteți că am dreptate. Tocmai ați citit-o! Imposibil să fi rămas într-o stare de spirit neutră. Ok. Vi se pare întrebarea de mai sus puțin cam indiscretă? Bine. Vă voi prezenta una mai menită să vă răscolească și sufletul, nu doar hormonii.

”Când ai întrebat-o ultima dată pe mama ta dacă e fericita?” 

Parcă nu ați mai întrebat-o de mult, nu-i așa?

Parcurgând succesiv o serie de întrebări, căci înca nu am reușit să răspund la toate, mi-am amintit brus de oracolul din copilărie. Nu știți ce este un oracol? Caietul acela pe care colega de clasă îl completa pe fiecare filă cu câte o întrebăre, lăsându-l apoi să circule liber printre colegi, pentru a răspunde cât mai sincer. Bineînețelesc, nu se pot compara întrebările din Întreabă-mă orice cu întrebările chibzuite de mintea colegei din a 6-a, dar sentimentul este unul asemănător. 

Citește în continuare „Întreabă-mă orice, de Mihaela Rădulescu | Recenzie”

Dragă viață – Alice Munro ✯ Recenzie

draga_viata_alice_munro_recenzie

Titlul: Dragă viață

Autor: Alice Munro

Editura: Premium

Nr. pagini: 361

Preț: aici

“Gândul că aș fi putut-o sugruma pe sora mea mai mică, adormită în patul de sub mine și pe care o iubeam mai mult decât orice altceva pe lume. Nu o nebunie săbatică, ci una aproape în joacă. O sugestie lenesă, somnoroasă, malițioasă, care părea să aștepte acolo de multă vreme”. Acolo, adică în pivnița întunecoasă a ființei.

Gânduri cețoase, impulsuri obscure, vinovății fără vină, acuzații difuze. Inexplicabilul sau inavuabilul resimțite ca reacție firească. Benign demonism infantil, dincolo de logică și e orice explicație.

Și totul în caruselul Relației, cadrul obsedant al acestor istorii de viață amară, pestriță, derizorie. Relații între părinți și copii, surori și frați, bunici și nepoți, unchi, mătuși, vecini. cu avorturi, adultere, accidente, sinucideri, apendicite, bovarism, sex aiurea, decizii pripite de nuntă și despărțire. Gelozie între surori, ura fetiței față de predicile mamei, Parkinson și Alzheimer, Toronto și Vancouver, baluri provinciale, paralizii, primele fantezii erotice ale vârstei nubile, rochia mamei, azilul, recuperări sentimentale după jumătate de veac, ”apologia vieții neinfibate”, dar și eigorile inflexibile ale unui mediu intens irizat religios.

Pe scurt, viață. Mai precis: draga noastră viață. Cea pe care adesea uităm să o trăim, necum s-o mai și gândim.” (Dan C. Mihailescu)

”Un maestru al prozei scurte contemporane.” (Comitetul Nobel)

Spune Buna! Voi începe prin a vă spune că îmi era dor de voi și mă bucur că am reușit să scap cu viață de primea sesiune! Aleluia!

Revenind la cartea Draga viata, țin să precizez faptul că nu am terminat-o de citit și probabil nici nu o voi termina prea curând. DA, Alice Munro merita Nobelul, deoarece are un mod aparte de a-ași exprima trăirile și de a-și așterne ideile pe foaie, reușind să transmită ceea ce trebuie cititorului. Mie însă, nu mi-a transmis prea multe, pentru că pur și simplu nu îmi place genul. Devine plictisitor la un moment dat să tot începi o nouă poveste, când cea pe care tocmai o terminai chiar devenise cu adevărat interesantă.

De ce am rămas dezamăgită?

Pentru că pur și simplu mi-am dat seama că o citesc degeaba. Cele 15 povestiri sunt, într-adevăr, foarte realiste și frumoase. Ele sunt inspirate din viața cu zi cu zi a oamenilor, prezentând câte un scurt episod din sânul unei familii, la un moment dat. Totusi, mi se pare ca nu rămâi cu nimic concret în minte când ajungi la finalul acestora. Știu, e o recenzie scurtă și scrisă oarecum de mântuiala, dar cartea pur și simplu nu m-a atras și consider că nu prea am ce scrie despre ea.

Nota: 2/3

Aștept să mă aduceți pe calea cea bună și să îmi treziți pofta de a o continua, în secțiunea de comentarii!

Toate cele bune 🙂

Alina Misaki

Cele 5 răni care ne împiedică să fim noi înşine – Lisa Bourbeau RECENZIE

cele_5_rani_care_ne_impiedica_sa_fim_noi_insine_lisa_bourbeau_recenzie

Am descoperit această carte în timp ce citeam un articol despre dezvoltare personală (un subiect care mă preocupă tot mai des în ultima perioadă). Pot spune că Lisa mi-a captat atenţia, m-a cucerit, mi-a deschis ochii, m-a făcut să meditez la întâmplări din trecut, să mă iert şi să mă accept aşa cum sunt. Poate că mai am de lucrat în ceea ce priveşte iertarea şi acceptarea, dar nu îi pot fi decât recunoscătoare acestei femei pentru toată munca ei şi pentru tot efortul depus în scrierea acestei cărţi.

Citește în continuare „Cele 5 răni care ne împiedică să fim noi înşine – Lisa Bourbeau RECENZIE”