Somalia, mon amour – Bogdan Hrib || Recenzie

Ziua bună! Scot astăzi înaintea d-voastră o carte complet opusă segmentului meu de literatură. „Somalia, mon amour” a fost o carte de care m-am ferit. Nu m-am ferit, dar mi-a fost cumva frică să o încep deoarece credeam că nu o să o și pot finaliza. Lucrurile nu au stat potrivit așteptărilor mele, motiv pentru care această opera, chiar dacă nu va fi mereu prima mea opțiune o să o recomand turmei de adolescenți preocupată doar de fantasy, romance, pe scurt YA. 

Editură: Tritonic, Ediția a II-a

Autor: Bogdan Hrib

Nr. pagini: 354

An apariție: 2016

SINOPSIS

 Pirații lovesc coasta Somaliei, iar Sofia Matei este trimisă în misiune pentru a-i elibera pe românii capturați. Acțiunile și oamenii o împing spre tradare, mutată fiind ca un pion neînsemnat,de mâna celor ce sunt preocupați doar să își facă jocurile și să își urmărească propriile interese. Stelian intervine, și atunci un cerc nou de oameni se învârț în jurul femeii voluntare. 

RECENZIE

O lectură pe alocuri complicată, cu un fir alert și cu termeni noi și poate mai greu de digerat pentru o fată. 

        Acțiunea cărții are ca punct de plecare o știre ce anunță atacul piraților asupra unei nave. De aici, Sofia Matei o femeie în jur de 30 de ani, pofesoară de geopolitică este trimisă să investigheze cazul și să dea drumul prizonierilor români. În timpul pregătirilor de plecare aceasta îl cunoaște pe Stelian Munteanu, fost jurnalist, alături de care are o scurtă aventură ce va implica până în final diverse sentimente. 

       Trimisă în Somalia, ajunsă în Djibbouti aceasta gândește diferite planuri și se implică în diferite relații ce ar putea să îi aducă cândva beneficii. În timpul misiunii Argamum este atacată iar Sofia este luată drept ostatică de către Agqura și transportată în Bosaso. 

De celelaltă parte Stelian Munteanu regretă cuvintele și acțiunile ce s-au consumat înainte de plecarea femeii față de care nutrește pe zi ce trece din ce în ce mai multe sentimente și pleacă alături de un nou achipaj în căutarea Sofiei. Ileana, mama acesteia se întoarce cu sufletul sfâșiat în Somalia la îndemnul lui Mișa Pușkin și îl caută pe Jean Baptiste Mattei, la care speră să găsească ultima șansă de a-și aduce fiica acasă. 

 Diferite sentimente m-au încercat pe parcursul evenimentelor, surprinsă fiind că totuși mă interesează soarta personajelor și acțiunea propriu-zisă. Ce mi-a plăcut în mod deosebit este faptul că am prins gustul ritmului alert de carte polițistă, am intrat în pielea personajului Stelian, am simțit frustrarea și disperarea acestuia în a o găsi pe Sofia. 

  „Unde e Sofia? Ce pi**a m*-sii caută aici? Ce caut eu aici? E dragoste? E nebunie…Obsesie… Ce caută Sofia aici? Ce-i trebuia?… Unde am ajuns?”

 Amalgamul de personaje bine conturate m-a trimis oarecum într-o operă interbelică, la aura unor personaje construite tipologic, pe o trăsătură dominantă și cu convingeri puternice. 

       Sofia Matei este personajul feminin principal, un reprezentant al omului altruist și o femeie voluntară, puternică, căreia îi place să își ducă misiunile până la capăt. Statutul său psihologic o dezvăluie a fi o persoană îndurerată, plină de secrete și mister, dar care totuși este capabilă și deschisă în fața unei noi iubiri. Dorința și orgoliul acesteia de a arăta comuniștilor, în principal bărbaților captivați de misoginism că și o femeie poate, au împins-o pe aceasta spre torturare și tendințe de sinucidere. Sofia Matei constituie un model al femeii puternice și curajoase. 

       Stelian Munteanu este personajul masculin principal,  îndrăgostitul, un bărbat pasionat de literatură și fotografie, poate puțin naiv și așa cum îi place lui să spună „banal”. El este cel care aleargă după o iubire pierdută din cauza orgoliului bărbătesc. Merge până în „pânzele albe” pentru a o găsi pe Sofia, femeia pe care a așteptat-o atâta timp. El este personajul care trebuie să învețe să accepte oamenii din viața lui și sentimentele pe care aceștia i le vor oferi.

            Deși am stat cu sufletul la gură 352 de pagini, epilogul m-a surprins. Ce vorbesc aici, toată cartea m-a surprins. Bogdan Hrib m-a ajutat să mă autodepășeșesc și să îmi lărgesc orizonturile în materie de lectură. 

---

---

Puncte tari: perspectiva a III-a dar și micile intervenții de subiectivitate;

Puncte slabe: prezența unor termeni neexplicați, necunoscuți de către mine, poate și de către voi, precum: AKM, RPG, ARPCT ș.a. Ulterior am aflat că romanul face parte din seria „Stelian Munteanu” și că constituie de fapt volumul 3, motiv pentru care probabil, termenii se regăsesc în cărțile anteriore. Totuși, pentru necunoscători și pentru persoanele ce citesc așa ca mine, mijlocul seriei, cred că cuvintele ar fi trebuit explicate în subsolul paginii. 

Citat/scenă preferat/ă: „Primea un SMS: Să renunț la tine. Ăsta ar fi supremul sacrificiu. Și suprema dovadă că te iubesc. Să nu uiți asta.”

---

RATING

Recomand această lectură tuturor. E o carte ce vă va ajuta și pe voi să vă depășiți condiția din universul literar. Nu citi doar YA! Ai auzit de multe ori asta, dar nu ai știut de unde să începi. „Somalia, mon amour” îți aruncă „colacul” și-ți lărgește orizonturile. Citește!      5/5 steluțe cu mii de mulțumiri autorului! 

Mulțumesc Editurii Tritonic pentru exemplarul oferit. Cartea poate fi achiziționată de aici: 

Maxim Ioana