De ce iubim femeile, de Mircea Cărtărescu | Recenzie

De ce iubim femeile este un buchet de povestiri cules de Cărtărescu din unghiurile cele mai lugrube ale memoriei sale. Naratorul principal este un Mircea care se contopește pe alocuri cu autorul, dar care se diferențiază de acesta. Nu pot defini cât la sută din ce am citit sunt fapte reale și câte sunt scornite. Nu pot trage o line pentru a indica locul unde realul se contopește cu imaginarul, iar visarea se deosebește de nevisare. Este prima carte scrisă de Cărtărescu care mi-a ajuns în mâini, dar pot spune că iremediabil îndrăgostită de stilul acestuia de a așterne ideile pe hârtie. În urma acestei cărți am rămas cu întrebări. Întrebarea supremă se învârte în jurul unei cărți pe care naratorul o amintește în carte ca fiind favorita sa, dar despre care nu am găsit nici o dovadă a existenței sale în lumea din afara cărții. Citind, am călătorit alături de personaj într-un castel bântuit din Irlanda, în Torino, în Bucureștiul comunist, în vremuri apuse pe care noi nu le vom mai trăi niciodată.

Poveștile se leagă între ele prin descrierea femeilor pe care Mircea le-a cunoscut pe parcursul vieții sale. Cu unele a avut relații pasagere, pe altele le-a reîntâlnit prin voia destinului, în timp ce altele și-au câștigat locul în centrul acțiunii vreunei povestiri doar printr-o simplă întâlnire fugară, într-un metrou. Aceste femei se diferențiează între ele, fiind brune, roșcate, slabe, grase, evreice, românce, irlandeze, firave, deștepte, prostănace, pudice sau încrezătoare în forțele proprii, dar toate sunt femei. Indiferent de caracteristicile lor fizice ori mentale, sunt conturate cu aceeași atenție și concetrare, descrierea lor rămându-ți vie în memorie o vreme.

Cartea reușește să îți producă un cumul de sentimentele, trecându-te prin toate stările posibile și imposibile. Ba rămâi în suspans, cănd abia aștepți să afli care este obiectul de pe masa autorului care îl inspiră mereu, ba te trec toți fiorii atunci când afli povestea Zarazei și a cenușii sale furate din crematoriu. Ba e poveste de iubire, ba e descrierea unei relații pasagere. Ba ți se descrierea cea mai superbă femeie, învăluită în spuma mării, ba ți prezintă descrieri mai puțin plăcute ale acestora. Ba ai impresia că e adresată bărbaților, ba naratorul se adresează cu formula ”cititoarele mele”. Ba zici la început că nu înțelegi nimic din carte și ți se pare plictisitoare, ba ți se pare cea mai tare carte pe care ai ținut-o vreodată în mână.

Nu vă pot descrie acțiunea, deoarece, după cum am amintit anterior, sunt mai multe povești. Tot ce pot face este să vă spun: cumpărați-o și descoperiți singuri ”de ce iubim femeile”. Eu cu siguranță nu mă voi opri la această carte, și voi continua să descopăr și alte universuri conturate de Cărtărescu. Ce părere aveți despre ”Orbitor”?

Alina Talabă

Anunțuri

Lasă un gând bun :3

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s