”O mie nouă sute optzeci și patru” (1984), de George Orwell – Recenzie

O mie noua sute optzeci si patru_George_Orwell_Recenzie_1984recenzie

Anul 1984 repezintă în Londra conturată de Orwell o lume aflată sub impactul lozincilor:

RĂZBOIUL ESTE PACE
LIBERTATEA ESTE SCLAVIE
IGNORANȚA ESTE PUTERE

Controlul asupra societății este preluat de Partidul menit a conduce la degradarea acesteia prin control strict și planificare minuțioasă. Guvernarea țării se împarte între cele patru ministere, descrise de Orwell astfel:

Ministerul Adevărului, care se ocupă cu știrile, cu educația și cu artele frumoase; Ministerul Păcii, care se ocupă cu războiul; Ministerul Iubirii, care se ocupă cu menținerea ordinii și disciplinei, și Ministerul Abundenței, care răspunde de treburile economice.

Indiferent în ce direcție te întorci, dai peste un tele-ecran, mecanism de supraveghere prin care Partidul se asigură că îți îndeplinești îndatoririle zilnice și că nu încalci regulile strict impuse. Astfel, ești obligat să aloci 2 minute de ură pe zi în fața tele-ecranului, să te ferești a vorbi de rău partidul în preajma acestora și cel mai important, să nu dai nimic de bănuit, nimănui, niciodată, asta pentru a nu ajunge pe lista neagră a Poliției Gândirii. De obicei, oamenii înscriși în aceasta dispar pur și simplu și nu se mai aude nimic de ei, niciodată.

Nouvorba este singura limbă din lume al cărui vocabular scade în fiecare an, din dorința de a comunica totul cât mai succint și în cât mai puțin timp. Astfel apare o combinație de cuvinte, cum ar fi: crimăgânditul, bungânditoare, plusnebune, nepersoane, intregeste, suspus, menite a îngusta cât mai mult mintea cetățenilor controlați de Partid.

Nu se știe de ce, dar oamenii nu mai reușesc să mai conștientizeze ceea ce se întâmplă cu adevărat în societate. Iau de bună toate informațiile partidului, amintirile contradictorii cu acestea fiind pur și simplu uitate, ferecate în spatele unor porți bine închise, din dorința de a supraviețui sistemului și de a nu încălca ordinele acestuia. Din dorința de a-și păstra conștiința vie și odată cu ea, amintirile, Wiston procură în secret un carnet cu file albe, în care începe să își așterne gândurile. Acest Jurnal reprezintă un adevărat sacrilegiu pentru timpurile în care trăiește, motiv pentru care are mereu grijă ca momentele alocate însemnării întâmplărilor și gândurilor ce îi macină măduva spinării să aibă loc mereu cu spatele la tele-ecran. Știe că riscă să fie prins în orice moment și să îngroașe rândurile din listele celor dispăruți.

Și totuși, nevoia de a-și consemna convingerile în jurnal scade în intensitate după ce o cunoaște pe fata de la Secția de Literatură.

Deodată, i se pare că inima i se tranformă în gheață, iar mațele – în apă. Pe stradă, la nici un metru de el, se apropie o salopetă albastră. Este fata de la secția de Literatură, fata cu părul negru. … Nu mai contează dacă este într-adevăr, membră a Poliției Gândirii sau, pur și simplu o spioană amatoare plină de zel. A pus ochii pe el și asta de ajuns.

Datorită lumii în care trăiesc, cei doi vor fi nevoiți să se lupte cu sistemul pentru a petrece câteva clipe împreună. Visul că la un moment dat vor putea trăi împreună, fără a se ascunde în locuri nemonitorizate sălășluiește în inimile lor alături de sute de alți inși care și-ar dori să poată lupta cu cei de la conducere. Astfel, începe să se răspândească printre cetățeni zvonul că o așa zisă FRĂȚIE luptă în spatele cortinelor de fier, pentru ei, alături de ei.


Am prezentat succint câteva fapte pentru a vă face cunoscut universul creat de Orwell. Pe parcursul lecturii de multe ori am făcut asocierea dintre acest sistem imaginar și cel comunist, odios și real, în care au trăit bunicii și părinții noștri. Sunt sigură că această această carte  a fost interzisă în perioada comunistă la noi în țară de teama de a nu arăta realitatea bine mascată în spatele lozincilor de partid. Trăiască Fratele cel Mare! din ficțiunea romanului era în realitate înlocuit cu Trăiască (Dictatorul)! Chiar dacă această carte face referire strict la dictatura comunistă și chiar dacă noi avem mai bine de 20 de ani de când am scăpat de aceasta, consider că în prezent fapte asemănătoare celor prezentate de Orwell se întâmplă încă la nivel mondial, mult mai crude și mult mai bine mușamalizate, menite să ne controleze și contorizeze viețile în totalitate. Rămâne totuși doar o umilă părere, căci dezvoltarea acesteia s-ar putea întinde în zeci de pagini.

Recomand această carte cu dragă inimă și cred cu tărie că se încadrează în categoria cărților care trebuie citite într-o viață. Conținutul ei, deși a văzut pentru prima dată lumina tiparului în 1954, este cât se poate de actual și ar putea deschide ochii multora, aducându-le la iveală mecanisme de control în masă aplicate cu mare stoicism și perseverență mai ales în zilele noastre. Să nu mai spun că totul se împletește cu o captivantă poveste de iubire, în special în cea de-a doua parte a romanului.

Cartea primește din partea mea nota +5/5.

5_Books

Susține blogul și comandă cartea (sau orice altă carte) de pe unul din urmatoarele site-uri. Voi primi un procent din vanzări (8%) pentru fiecare comandă, fără nici un cost suplimentar pentru tine.

pret_elefant pret_libris pret_okian_eng

15 gânduri despre “”O mie nouă sute optzeci și patru” (1984), de George Orwell – Recenzie

  1. Uuu…frumoasa recenzie,nu am citit nimic de la acest autor, desi mi-a placut extrem de mult la un moment dat, un citat din cartea lui, si am zis atunci ca ma voi apuca si uite ca bu am facut-o, spre rusinea mea… Nu-i nimic, e timp pentru toate… si cartea arata bine si e si foarte interesanta si citita de foarte multi, am sa-i dau o sansa😉

    Apreciază

  2. […] Consider că aceasta este o carte obligatoriu de citit în viață. Cred că este prima carte distopică scrisă pentru un mindset mai adult pe care am citit-o. Cartea a fost scrisă în anul 1948, iar acțiunea ei are loc într-un viitor distopic a anului 1984. În urma acestui roman expresia ”Big brother” a devenit populară la nivel popular, fiind o metaforă la adresa regimului totalitar și a reducerii libertății. Am scris o recenzie pe larg pentru această carte aici. […]

    Apreciază

Lasă un gând bun :3