Provocarea (vol 2) de Simona Stoica | Recenzie

 sinopsisprovocarea-vol-2_1_fullsize

  Trădări. Minciuni. Secrete. Nu poți scăpa de trecut.

        Legătura neobișnuită dintre Jack Harper, conducătorul Rephelimilor, și Desiree, a Treia Cheie a Havenului, îl îngrijorează pe Azazeal, care alege să o trimită pe Eliza Harper dincolo de Voal, pentru a testa încrederea dintre ei și a-și ajuta fratele să-și îndeplinească misiunea. Coșmarurile lui Desiree au revenit, dar amintirile refuză să dispară. Atenția ei este distrasă de persoanele nou apărute în oraș, dar și de Umbre, ființe aflate la granița dintre Viață și Moarte, care o urmăresc în permanență și ucid fără milă. Numărul Rephelimilor din Wolfcraft crește.

Însă cine spune adevarul și cine încearcă să o manipuleze?

recenzie

          Dacă pentru recenzia primului volum din Provocarea mi s-a părut dificil să-mi adun gândurile şi sentimentele răscolite de acea carte, pentru recenzia celui de-al doilea volum mi se pare imposibil să formulez o frază logică şi coerentă. Nu am mai păţit asta cu nicio carte citită până în momentul de faţă. În mintea şi în sufletul meu are loc un adevărat război între sentimente contradictorii.

Şi asta e numai vina ta, Simona, m-ai auzit?! :))

          În primul volum, Desiree şi prietenii ei au încercat să desluşească misterul legat de crimele ce au avut loc în conacul Wolfmaner în urmă cu 150 de ani, însă lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată. Desiree a descoperit cine era cu adevărat Viola şi care erau întenţiile acesteia. Pe parcursul primului roman, protagonista realizează că încrederea pe care o avea în prietenii ei s-a diminuat radical, iar legăturile de prietenie dintre aceştia se subţiază pe zi ce trece din cauza minciunilor şi a secretelor. În viaţa tinerei a apărut o nouă persoană, un Rephelim, şi anume fermecătorul şi misteriosul Jack Harper. Acesta a salvat-o şi a protejat-o pe Desiree de pericolele care au pândit-o în conacul Wolfmaner, dar oare acum e în siguranţă? După observaţia făcută de Jack, reiese că fata nu va reuşi să se ţină departe de situaţiile primejdioase.

          „Atragi necazurile ca un magnet. Sau este exact invers? Ele te atrag pe tine?”

          Desiree simte o atracţie greu de explicat faţă de Rephelimul Jack Harper, apropierea lui îi provoacă nelinişte, iar atingerea lui îi trimite fiori pe şira spinării. În ciuda faptului că ştie cine este şi ce a făcut, prezenţa acestuia are un efect puternic asupra ei. La toate acestea se mai adaugă şi legătura neobişnuită dintre ei, o legătură care le permite să simtă prezenţa celuilalt şi chiar să-şi dea seama când acesta este în pericol sau rănit.

          „ … m-am îndreptat nervoasă spre casă, când am simţit o durere arzătoare în zona abdomenului.

Am tresărit surprinsă şi mi-am proptit mâna deasupra buricului, dar ştiam că acolo nu aveam nici o rană, aşa că de ce aveam impresia că sângerez? De ce mă ustura pielea? Mi-am întors privirea spre Harper şi l-am văzut cum îşi ţine apăsată o mână acolo unde mă înţepase pe mine mai devreme.

          – Eşti rănit.” 

Dar, dacă Desiree se simte atrasă de Jack, care sunt sentimenele Rephelimului legate de fată?

La finalul volumului, Harper se întoarce în Haven, iar sora lui, Aqua, şi Azazeal observă faptul că Jack este … schimbat.

          „Te cunosc, Jack, doar am crescut împreună şi ceva te tulbură.
          …

          Rectific … cineva.”

Acestea fiind spuse, primul volum din Provocarea se încheie, lăsându-ne cu o mulţime de întrebări la care sperăm să le aflăm răspunsul în cel de-al doilea volum.

Am insistan să prezint aceste aspecte legate de primul volum pentru a vă ajuta să înţelegeţi mai bine întorsăturile care apar în volumul doi.

Pentru cei care încă sunt nedumeriţi, primul roman din seria Rephelimii este intitulat Provocarea, însă acesta a fost împărţit în două volume, respectiv Provocarea I şi Provocarea II.

          Şi acum … volumul 2!

          Primele personaje cu care interacţionăm în acest volum sunt Jack Harper şi sora acestuia, Eliza. Aceştia discută pe seama deciziei luată de Azazeal şi anume aceea de a trimite dincolo de Voal pe una dintre surorile lui Jack cu scopul de a se apropia de Desiree şi „a-i zdruncina încrederea, sau mai bine zis legătura” care s-a format între ea şi Harper.

         „ – Dar de ce ai vrea să faci asta?

Azazeal se opri câteva secunde, înainte de a-i răspunde.

         –  Fiindcă legătura ar putea să ne omoare pe toţi.”

          În Wolfcraft, Desiree are o experienţă cu totul neobişnuită şi anume, inexplicabil, ajunge în mintea Violei. La scurt timp, aceasta din urmă îi va face o „vizită” protagonistei, o va ataca şi o va ameninţa, precizându-i foarte clar să nu-şi mai folosească puterile pentru a-i pătrunde în minte.

          Ziua următoare este una plină de evenimente neobişnuite: Desiree are parte de un coşmar care o îngrozeşte iar în minte îi rămâne întipărit un nume: Shade; află că va avea o nouă colegă – Eliza Duke; un incendiu crează panică la liceul Strange, iar Sarah poate să jure că l-a văzut pe baronul Rockner.  Nu pare o zi obişnuită din viaţa unei adolescente, corect?

          Numărul Rephelimilor din Wolfcraft creşte considerabil, iar intenţiile acestora rămân un mister pentru toată lumea.  Între Desiree şi prietenii ei au loc tot mai multe certuri, iar încrederea care domnea între ei, acum este practic inexistentă. Protagonista încearcă să pună o distanţă cât mai mare între ea şi Sarah, a cărei prezenţă ajunge să o deranjeze.

          Tensiunea dintre Desiree şi Jack se înteţeşte, iar celor doi le este tot mai greu să-şi controleze sentimentele când sunt în preajma celuilalt.

          Desiree devine ţinta a tot mai multe Umbre, ființe aflate la granița dintre Viață și Moarte. De asemenea, află că Eliza este Rephelim.  Aţi auzit termenul de  „Rephelim” încă din primul volum şi sunt sigură că vă întrebaţi ce semnifică. Ei bine, Eliza ne explică în câteva cuvinte ce reprezintă aceste fiinţe:

          „După cum poţi să vezi, sunt o fiinţă omenească. Respir, mănânc, dorm, simt durere, dar şi bucurie. Pot să plâng sau să râd, să alerg sau să dansez, doar că am abilităţi pe care oamenii obişnuiţi nu le au. Am simţurile ascuţite, pot să aud de la mare depărtare, dar în acelaşi timp pot să simt o prezenţă străină de la o distanţă de câteva sute de metri. Văd la fel de bine noaptea, ca şi ziua, dar în întuneric mă simt mai bine, fiindcă sunt protejată şi pot trece aproape nedepistată. Sunt agilă şi obosesc greu, pot să depăşesc în alergat chiar şi un leopard, dar aceste calităţi au şi un preţ.”

          Dacă acest lucru este posibil, volumul doi din Provocarea este chiar şi mai complex decât primul, cuprinzând o mulţime de situaţii neprevăzute, suspans, minciuni, secrete. În acest volum, Desiree va ajunge să o privească pe sora ei, Sarah, ca pe o străină, iar încrederea pe care o avea în prietenii ei acum este spulberată. Probabil vă întrebaţi „De ce? Care sunt motivele pentru care Desiree are o atitudine atât de rece faţă de prietenii ei?” Citind acest volum veţi înţelege schimbarea de  comportament a protagonistei şi motivele care au dus la distanţarea fetei de cei în care avea încredere.

         Desiree are o capacitate uimitoare de a citi o persoană, de a realiza dacă cineva o minte sau dacă ascunde anumite lucruri. E o persoană inteligentă, care e mereu atentă la detalii şi care nu pierde nimic din vedere. Jack Harper e un tip misterios, inteligent, calculat,  de la care nu ştii la ce să te aştepţi. Autoarea preferă să-l ascundă pe Jack în umbră, dezvăluindu-ne treptat mici informaţii despre el, sporind  astfel interesul cititorilor pentru acest personaj.

          Finalul volumului … e complet neaşteptat. N-o să vă dau detalii, deoarece mi-e tare greu să vorbesc despre el. Când am terminat de citit această carte m-am simţit de parcă mi-aş fi pierdut o parte din suflet (şi nu exagerez). După cum am menţionat în prima mea postare, ador finalurile de tip „cliffhanger” deoarece îmi menţin interesul treaz pentru seria respectivă şi mă determină să aştept cu sufletul la gură următorul volum. În acelaşi timp, le urăsc tocmai din aceleaşi motive menţionate anterior.

Stiu, sunt o fire greu de înţeles :))

          Provocarea este una din cărţile mele preferate, care a reuşit să-mi dea peste cap sentimentele şi modul de a gândi. Simona e înzestrată cu foarte mult talent, imaginaţia ei nu are limite, iar acest lucru se observă clar în cărţile ei.

          Un citat care mi-a plăcut în mod deosebit e următorul:

         „Transformă calităţile duşmanului în defecte şi atunci vei avea un avantaj asupra lui.”

         În concluzie, vă recomand cu mare drag ambele volume din Provocarea. Nu o să vă spun „citiţi aceste cărţi dacă vă plictisiţi şi nu aveţi ce face sau dacă plouă şi aţi rămas fără net”.  Nu. Vă spun „citiţi Provocarea de Simona Stoica dacă doriţi să vă delectaţi cu o carte diferită, dacă vreţi să descoperiţi o poveste unică, fascinantă şi captivanţă, cu personaje bine conturate şi fiinţe nemaiîntâlnite.”

         Nota mea pentru această carte este +5/5.

5_Books

         Puteţi achiziţiona de pe site-ul editurii Herg Benet pachetul Provocarea care conţine cele două volume Provocarea cu 30% reducere, două semne de carte personalizate şi un poster! Oferta o găsiţi AICI.

Sau puteți achiziționa cartea de AICI.

         Voi aţi citit cartea? Dacă da, ce părere aveţi despre ea?

Anunțuri

2 gânduri despre „Provocarea (vol 2) de Simona Stoica | Recenzie

Lasă un gând bun :3

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s