3-5 stars · 4 stars · Book Review

Suflet pierdut, de Silviu Urdea | Recenzie

suflet pierdut

Mihail, un tânăr care trăieşte o intensă poveste de dragoste alături de Emma, primeşte într-o dimineaţă cea mai neagră veste posibilă: iubita lui a murit în urma unui tragic, dar ciudat accident de maşină. Din acel moment, viaţa lui nu va mai fi niciodată la fel. Investigând, află că accidentul fusese precedat de o serie de dispariţii misterioase, care par să aibă un numitor comun. Împreună cu cei mai buni doi prieteni ai săi şi alături de inspectorul Constantin, Mihail încearcă în final să descopere identitatea celui care, într-un vehicul fantomă, a fost ultimul care a văzut-o pe Emma în viaţă…

Suflet pierdut reuşeşte să îţi dea palpitaţii încă din prolog. Dacă nu mă credeţi pe cuvânt, citiţi cu atenţie următorul mic fragment şi convingeţi-vă!

suflet_pierdut_silviu_urdea_recenzie

Cartea reprezintă o încununare a mai multor genuri: horror, thriller, poliţist, de dragoste, un mare accent în realizarea personajelor punându-se pe portretul psihologic al acestora, ceea ce a reuşit să mă impresioneze foarte plăcut. Astfel, Suflet pierdut reuşeşte să îţi trezească anumite întrebări, făcându-te să meditezi la anumite probleme, care poate până atunci le-ai trecut cu vederea.

Şi totuşi, datorită acestor detalii ce ţin de aspectul psihologic, eu am reuşit să ghicesc dinainte cine era criminalul, ceea ce a fost puţin dezamăgitor. Parcă mi s-au oferit prea multe indicii. Mereu am apreciat cărţile poliţiste care îmi dezvăluie în final un răufăcător la care nici nu m-aş fi gândit, fapt care în cazul de faţă nu prea a fost valabil. La un moment am avut chiar senzaţia că urmăresc un film american, unul la care te trezeşti urlând: „PROSTULE! E EVIDENT!”

Un alt lucru care mi s-a părut ciudat  îl reprezintă alegerea autorului de a folosi nume străine precum: Mihail Cooper, Emma, Eduard Smith, pentru a denumi personaje care s-au născut şi care trăiesc în România. Din moment ce acţiunea se petrece în inima Transilvaniei, ci nu în Londra, ar fi putut alege nişte nume mai… româneşti.

Cam acestea sunt aspectele care nu mi-au plăcut, iar acum, pentru a încheia într-o notă pozitivă, este timpul să aduc câteva cuvinte de laudă:

  • nu m-am plictisit nicio secundă;
  • nu am fost nevoită să sar peste nici un fragmenţel. Totul are sens şi este important, acţiunea nepierdându-se printre pagini întregi de descriere;
  • finalul e imprevizibil. Chiar dacă am ghicit criminalul, nu mă aşteptam nici pe departe la un astfel de final, care mi-a dat serios de gândit;
  • au loc anumite întâmplări paranormale, care mi-au cam dat fiori reci pe şira spinării.
  • luptele sunt foarte bine descrise. Ai senzaţia că te afli în mijlocul altercaţiei, şi mai că îţi vine să dai şi tu un pumn.
  • personajele reuşesc cumva să îţi ajungă la inimă. La un moment dat, a început să îmi pară rău până şi pentru criminal.
  • se pune accentul pe impactul pe care îl are pierderea cuiva drag asupra unei persoane.

Ar fi multe de spus despre această carte, dar mă opresc aici. Nu de alta, dar mi-e că dacă continui voi ajunge să dau spoilere şi nu asta îmi doresc.

suflet_pierdut_silviu_urdea_recenzie

Ţin să mulţumesc autorului, Silviu Urdea, pentru şansa de a citi această carte. Eu cred că i-am înţeles esenţa şi sper la rândul meu că veţi fi curioşi să o înţelegeţi şi voi.

Nota 4/5

Voi aţi citit această carte? I-aţi înţeles esenţa?

Aştept răspunsul vostru într-un comentariu.

Ne citim:)

Alina Talabă

Cumpără cartea de aici

Anunțuri

2 gânduri despre „Suflet pierdut, de Silviu Urdea | Recenzie

Lasă un gând bun :3

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s